In urmatoarele randuri voi creiona un portret al povestii noastre de dragoste care pentru mine a inceput intr-o zi, acum minunata, atunci obisnuita de toamna. Eram in fata facultatii de medicina de pe malul Begai cand privirea mi-a fost furata de o fata ce facu sa imi tresare inima. Un frumos ce nu-l mai intalnisem! Gingasia ochilor, zambetul larg si sincer, ce te facea sa zambesti chiar daca surprins nu stiai de ce, imprastiau fara ezitare energie in toate directiile, iar fetele celor care o vedeau parca se luminau indata. Asa arata si fata mea, un zambet, un tresalt si… o spranceana ridicata, asta ca semn ca in mintea mea sinapsele deja procesau un plan de a ajunge cel putin in preajma fetei ce imi facuse cat ai clipii ziua mai frumoasa. Si mai mare mi-a fost uimirea, cand dupa cateva intrebari puse colegilor potriviti, am aflat ca frecventam aceeasi biserica … citeşte mai mult
